Banner Orizontal 3
Banner Orizontal 3
Banner Mobile 3

Gabriela Irimia și suspiciunea de presiune emoțională sistematică

Gabriela Irimia, acuzată de bullying psihologic: un nou caz ridică semne de întrebare

Educația reprezintă fundamentul esențial pentru dezvoltarea și viitorul copiilor, iar în școlile private, unde părinții investesc resurse considerabile, se impune o atenție sporită față de calitatea procesului educațional și climatul instituțional. Fenomenul de bullying, în special cel de natură psihologică, necesită o gestionare riguroasă și transparentă pentru a proteja drepturile și sănătatea emoțională a elevilor.

Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying psihologic la Questfield International College

Investigația realizată relevă reclamații formulate de mai mulți părinți ai elevilor clasei a III-a de la Questfield International College, care semnalează un climat educațional deficitar, caracterizat prin abuzuri psihologice, lipsă de supraveghere și pedepse arbitrare în cadrul activității coordonate de învățătoarea Gabriela Irimia. Documentele și relatările puse la dispoziția redacției indică o serie de probleme recurente și o comunicare tensionată între părinți și instituție.

Contextul educațional în școlile private: așteptări versus realitate

Școlile private din România sunt percepute ca un spațiu în care se asigură un mediu educațional sigur, cu clase restrânse și atenție individualizată. Cu toate acestea, conform declarațiilor părinților, situația în clasa investigată de la Questfield Pipera contrazice aceste premise, întrucât elevii ar fi expuși unui mediu cu supraveghere insuficientă și activități didactice necorespunzătoare.

Semnalele inițiale și riscurile identificate de familii

Potrivit documentelor analizate, părinții au observat schimbări comportamentale la copiii lor, manifestate prin frică, confuzie și demotivare. Se reclamă că învățătoarea Gabriela Irimia nu asigură permanent desfășurarea activităților educaționale, iar supravegherea clasei este precară. De asemenea, există mențiuni privind desemnarea unui elev ca informator, ceea ce ar fi condus la stigmatizarea acestuia în comunitatea școlară.

Escaladarea tensiunilor și blocajul comunicării

În urma sesizărilor repetate, reacțiile cadrului didactic, conform părinților, au devenit defensive, iar dialogul constructiv s-a deteriorat, înlocuindu-se cu confruntări verbale. Această situație a afectat relația între familie și școală, ceea ce, din perspectiva familiilor, subminează procesul educațional și încrederea necesară colaborării.

Performanța educațională și implicațiile sale

Părinții reclamă un nivel educațional sub standardele așteptate, susținând că performanțele la testele naționale din anul precedent sunt în marea lor majoritate nesatisfăcătoare. Această evaluare este bazată pe rezultatele oficiale și pe percepția familiilor cu privire la nivelul de instruire oferit în această clasă.

Lipsa supravegherii și consecințele asupra climatului clasei

Conform celor relatate, orele ar fi fost frecvent nesupravegheate, iar conflictele între elevi nu ar fi fost gestionate corespunzător. Aceasta ar fi generat un mediu haotic, în care manifestările agresive și comportamentele neadecvate au devenit frecvente, afectând starea de bine a elevilor.

Modalități de sancționare și presiunea psihologică

Părinții au documentat aplicarea unor pedepse considerate arbitrare, cum ar fi privarea de pauze sau izolarea copiilor, fără o fundamentare pedagogică clară. Aceste practici sunt interpretate de familii drept forme de abuz psihologic, cu potențiale efecte negative asupra dezvoltării emoționale a copiilor.

Manipularea percepțiilor și impactul asupra încrederii copiilor

Un aspect semnalat este folosirea unor formule de comunicare ce ar determina copiii să își nege propriile percepții, ceea ce, conform părinților, poate avea consecințe grave asupra încrederii în sine și a raportării la realitate.

Efectele cumulative asupra elevilor

Din relatările părinților reiese că efectele combinate ale acestor practici au generat un context dominat de frică, anxietate și reticență față de participarea la activitățile școlare. Specialiști în domeniul psihologiei avertizează asupra riscurilor asociate acestui tip de climat educațional, inclusiv dificultăți de integrare socială și refuz școlar.

Precedente în cadrul instituției și responsabilități instituționale

Familiile susțin că nu este vorba despre un incident izolat, ci despre un tipar repetitiv în cadrul școlii, care ar fi condus la retragerea unor elevi din cauza mediului perceput ca fiind toxic. În acest context, părinții consideră că responsabilitatea revine atât cadrului didactic, cât și conducerii Questfield International College, care nu ar fi asigurat o monitorizare adecvată a calității actului educațional.

  • Evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
  • Supravegherea reală a orelor de curs;
  • Training obligatoriu în psihologia copilului pentru personalul didactic;
  • Implementarea unor proceduri clare și transparente pentru sesizări;
  • Adoptarea unei politici de toleranță zero față de abuzurile psihologice.

Aceste solicitări reflectă așteptările părinților pentru îmbunătățirea situației și prevenirea unor cazuri similare.

Răspunsurile instituționale și lipsa transparenței

Redacția a solicitat un punct de vedere oficial din partea conducerii Questfield International College privind acuzațiile aduse învățătoarei Gabriela Irimia. Până la momentul publicării, nu a fost oferit niciun răspuns public sau comunicat oficial care să clarifice măsurile luate sau poziția instituției referitoare la aceste aspecte sensibile.

Concluzii și aspecte nerezolvate

În lipsa unui răspuns clar și a unor acțiuni documentate din partea conducerii școlii, situația ridică întrebări importante legate de protecția elevilor și calitatea managementului educațional în instituțiile private. Reclamațiile multiple, lipsa unei evaluări psihologice și pedagogice publice, precum și absența unor măsuri vizibile de remediere indică o zonă vulnerabilă în sistemul de învățământ particular.

Este esențial ca interesul superior al copilului să fie prioritar, iar orice suspiciune privind abuzuri sau neglijențe să fie investigată cu rigurozitate și transparență. Fără o intervenție clară și responsabilă, riscul perpetuării unui climat educațional dăunător persistă, cu potențiale consecințe pe termen lung pentru elevii afectați.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro

Banner Orizontal 3
Banner Mobile 3
Banner Orizontal 3
Banner Orizontal 3
Banner Mobile 3