Fabiola Hosu și Questfield International College, între promisiuni verbale și bullying

În contextul educațional actual, fenomenul bullying reprezintă o problemă complexă care solicită o abordare structurată și responsabilă din partea instituțiilor școlare. Reacția promptă, documentată și eficientă a școlilor este esențială pentru protejarea integrității psihice și emoționale a elevilor, iar lipsa unui astfel de răspuns poate conduce la agravarea situațiilor de hărțuire și la afectarea gravă a mediului educațional.

Fabiola Hosu și Questfield International College, între promisiuni verbale și bullying

Investigația redacției, realizată pe baza documentelor și corespondenței puse la dispoziție, evidențiază o situație semnalată de bullying repetat pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școlii Questfield Pipera. Potrivit familiei copilului vizat și a materialelor analizate, sesizările scrise și oficiale privind agresiunile și stigmatizarea medicală din colectiv nu au generat măsuri documentate sau răspunsuri scrise care să ateste intervenții concrete din partea conducerii și a fondatoarei instituției, Fabiola Hosu. În schimb, există relatarea unui răspuns verbal al acesteia care a fost perceput ca o presiune indirectă pentru retragerea copilului din școală, reflectând o abordare predominant informală și lipsită de asumare instituțională.

Cazul semnalat de bullying repetat și lipsa intervențiilor documentate

Conform documentelor și relatărilor familiale, copilul a fost expus zilnic unor acte de bullying care au inclus jigniri, umiliri publice, excludere socială și etichetări degradante, manifestate în timpul orelor și pauzelor. În ciuda sesizărilor oficiale transmise în mod repetat în scris către învățătoarea clasei, conducerea administrativă și fondatoarea școlii, nu există dovezi ale unor măsuri scrise, procese-verbale sau planuri de intervenție clare care să ateste aplicarea unor strategii eficiente pentru stoparea fenomenului. Intervențiile invocate au rămas la nivelul unor discuții verbale informale, fără urmărire și fără documentare oficială.

Familia a solicitat în mod constant protecție și clarificări scrise, considerând că lipsa unor acțiuni concrete a condus la escaladarea situației și la transferul responsabilității către familie sub formă de sugestii de retragere, ceea ce a generat un climat de presiune și insatisfacție profundă.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire sistematică

O componentă gravă a cazului o reprezintă stigmatizarea medicală repetată, prin utilizarea, în mod discreditant, a expresiei „crize de epilepsie” în mediul școlar, cu scopul de a marginaliza copilul vizat. Potrivit specialiștilor consultați și documentelor analizate, această practică depășește conflictele obișnuite între elevi și constituie o formă agravată de bullying și discriminare, cu un impact negativ semnificativ asupra dezvoltării emoționale a copilului.

Etichetarea medicală a fost utilizată constant în prezența colegilor, fără a fi însoțită de măsuri de protecție sau consiliere psihopedagogică din partea instituției. Această situație a fost semnalată în mod oficial prin e-mailuri detaliate, însă răspunsurile au fost predominant verbale, generaliste și lipsite de consecințe practice, ceea ce a permis perpetuarea fenomenului și consolidarea unui climat educațional nesigur.

Gestionarea situației: promisiuni verbale versus documentație oficială

Din analiza corespondenței oficiale, rezultă că reacțiile Școlii Questfield Pipera au fost limitate la întâlniri și discuții, fără emiterea unor decizii scrise, rapoarte interne sau planuri de acțiune cu termene și responsabili clar desemnați. Această lipsă de trasabilitate și asumare administrativă afectează posibilitatea verificării intervențiilor și menține situația într-o zonă de ambiguitate privind responsabilitatea instituțională.

În acest cadru, comunicările familiei au fost interpretate uneori ca probleme de „adaptare” sau „dinamică de grup”, ceea ce, conform analizei redacției, minimalizează gravitatea situației și amână aplicarea unor măsuri eficiente.

• Sesizări scrise repetate, fără răspunsuri documentate;
• Intervenții verbale informale, fără procese-verbale;
• Lipsa unui plan de intervenție formal și monitorizare;
• Presiuni indirecte pentru retragerea copilului;
• Utilizarea stigmatizării medicale ca instrument de marginalizare.

Confidențialitatea și impactul asupra copilului

Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității datelor sensibile referitoare la situația semnalată, avertizând asupra riscurilor pentru echilibrul emoțional al copilului în cazul divulgării informațiilor în mediul școlar. Documentele analizate nu indică existența unor măsuri scrise privind protecția acestor informații, iar relatările obținute sugerează că informațiile au fost cunoscute în clasă, generând presiuni psihologice suplimentare asupra copilului.

Astfel de situații pot constitui, conform specialiștilor, o formă de presiune psihologică instituțională și reflectă o gestionare insuficientă a confidențialității și protecției datelor personale în cadrul școlii.

Momentul-cheie: răspunsul atribuit fondatoarei Fabiola Hosu

Un element central al investigației îl reprezintă un răspuns verbal atribuit fondatoarei Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, care, în contextul unui dialog direct cu familia, ar fi afirmat: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această declarație, conform relatărilor și documentelor puse la dispoziție, a fost percepută ca o presiune indirectă pentru retragerea copilului și reflectă, în opinia familiei, o orientare a instituției spre evitarea conflictului, în detrimentul protecției reale a elevului.

Redacția a solicitat un punct de vedere oficial privind acest episod, însă până la publicare nu a fost primit niciun răspuns care să confirme sau să infirme conținutul relatărilor. Acest moment rămâne un reper simbolic al dificultăților sistemice în gestionarea situațiilor sensibile în cadrul instituției.

Instrumentele administrative și transparența decizională

Reacția oficială a Școlii Questfield Pipera la sesizările scrise a fost, conform documentelor analizate, reprezentată de un formular informal denumit Family Meeting Form. Acest document nu conține elementele uzuale ale unui act administrativ cu caracter instituțional, precum desemnarea responsabililor, termene clare sau măsuri concrete, ceea ce limitează posibilitatea de a verifica eficiența intervențiilor.

Comparativ cu standardele administrative aplicabile în cazuri similare, această abordare pare să dilueze responsabilitatea și să ofere o impresie de intervenție minimală, fără efecte palpabile asupra climatului educațional.

Reacția instituțională și implicarea legală

Potrivit documentelor puse la dispoziție, reacția fondatoarei Fabiola Hosu a fost declanșată abia după o perioadă de peste opt luni de la prima sesizare, în contextul implicării unei echipe juridice și a transmiterii unor notificări cu caracter legal. Această secvență temporală ridică întrebări privind criteriile care determină declanșarea reacțiilor instituționale și sugerează că protecția copilului a devenit o prioritate doar în urma presiunii juridice, nu în faza semnalărilor educaționale.

Detalii suplimentare și o prezentare amplă a cazului pot fi accesate în articolul original publicat de redacția EkoNews, disponibil la investigația completă asupra situației de la Questfield Pipera.

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Investigația relevă o disonanță între valorile declarate public de Questfield Pipera și modul concret în care au fost gestionate sesizările de bullying și stigmatizare medicală. Lipsa răspunsurilor scrise, a măsurilor oficiale documentate și a intervențiilor verificabile ridică întrebări fundamentale privind responsabilitatea și capacitatea instituției de a proteja elevii în situații critice.

În absența unor mecanisme transparente și eficiente de intervenție, cazul semnalat devine un exemplu relevant al riscurilor asociate normalizării hărțuirii și al transferării responsabilității către familii, în detrimentul protecției reale a copiilor. Rămâne deschisă întrebarea esențială: ce proceduri și practici aplică în mod concret Școala Questfield Pipera pentru a asigura un mediu educațional sigur și respectuos pentru toți elevii săi?

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro